sâmbătă, 15 septembrie 2007

Pictor orb

I.
Ce pictor orb mi-a desenat destinul,
Cu creta,pe peretii vietii reci,
Purtand cu el si calmul si seninul,
Si vechiul ceas al vremurilor seci.

II.
Cu pensula de puf si ploi de roua,
Mi-a conturat poteca spre zari cu lume noua,
Si m-a purtat pe valuri, de vise si simtiri,
M-a dus departe-n noapte ,slavind nemarginiri.
III
Si m-a condus spre soare,
Pe marile de-opal pustii,
Si m-a facut sa cer visare
In fiecare zi.
IV.
Cu ochii sufletului tristi,
El m-a condus acasa
Spre pragul vechii mele vieti
De vis si somn prea stearsa.

Toamna



I.
A slobozit pamantul,
Sub taina inserarii
Si a cuprins tot cerul
Cu mrejele visarii.

II.
Si neatentul soare,
Un colt de raza a agatat
Ca un picur de sange,
Pe bolta marelui palat.

III.
Vechia alee de jaratec,
A devenit pustiu de plumb
Si suflul vantului salbatec
A spulberat frumosul scrumb.

IV.
El,pustiit de glasul toamnei,
A lepadat si frunza-i ultima
Si sarutand condurul doamnei,
Nu a varsat o lacrima.

V.
Iar sufletul cu aripi frante,
Se zbate-n cruda inserare
Si vrea si el sa fie frunza,
O frunza vie-n calendare.

VI.
Trimite iar vorba spre toamna,
Sa-i dea si lui vesmant de sange
Dar ea cu zambetul de doamna,
O alta aripa ii frange.

vineri, 14 septembrie 2007

Steps of autumn


I.
Come,and walk along with me
Help me find eternity
Take my hand and make me fly,
Say the spell,don't let me cry.

II.
Find the wind follow him,
Make us live without a sin,
Find the sun and make him stay
Make me live for yesterday.

III.
Take a leaf that's gold inside,
Take my heart an prove she's right,
Come my way,you won't regret,
Come with me,my steps are set.

IV.
Close your eyes,and make me dream
Crush the time ,who's holding me,
And then go,you are my sun
So my search will be undone.

V.
Then alone as I will be,
I will find eternity
I will take the autumn's hand
And I'll fly above all men.

marți, 11 septembrie 2007

Undeva..candva



Uneori as vrea sa vad viitorul..desi probail..nu as mai reusi sa traiesc prezentul...Deseori as vrea sa pot oprii timpul doar ca sa ma mai pierd odata in ochii tai...dar hai sa nu devenim brusc melancolici si sa ne ratacim in labirintul viselor. Hai sa vorbim despre ceva concret...hai sa-ti spun o poveste: A fost odata un copil care iubea marea. In ochii acestui copil puteai sa observi forta marii si intensitatea frumosului..in toate formele lui.Era un copil melancolic,mereu pierdut in lumea sa,ascunzandu-se parca de viata reala.Ar fi putut fi poet,sau doar...un simplu visator care isi insira gandurile pe foaia timpului...ar fi putut fi orice...ar fi putut...dar nu mai poate. Se pare ca tocmai marea..pe care o iubea..l-a facut sa nu mai fie vreodata cum a fost...Dupa ani in care a incercat sa se regaseasca in orice alt element terestru...acest copil...a realizat ca nimic nu va mai fii cum a fost si ca desi anii au trecut peste tarmul inimii sale...o scoica va ramane mereu acolo.In disperearea sa a incercat sa construiasca un castel de nisip peste scoica..gandindu-se ca poate asa va reusii sa uite ca exista..dar nu a reusit..
Acel moment ..acea vara...acel vis..si acea certitudine unica ii vor ramane mereu in suflet...iar el nu va mai fii vreodata la fel.
...Acel copil...a iubit...

"Frumoasa fantezie..,
Tu.. suflet muritor
Mi-ai daruit..tu mie
Facandu-ma sa zbor."